Sofia Oliveira avea 12 ani când incendiile catastrofale din centrul Portugaliei au ucis peste 100 de persoane în 2017. Ea „a simțit că era acum sau niciodată să ne ridicăm vocea”, deoarece țara ei părea să fie în ghearele unor schimbări climatice mortale cauzate de om, relatează Euronews Green.
Acum, studentă la universitate, Sofia se pregătește să acționeze în instanță 32 de guverne europene, printre care și România, pentru că nu au abordat în mod adecvat schimbările climatice.
Împreună cu alți cinci tineri adulți și copii portughezi cu vârste cuprinse între 11 și 24 de ani, ea acuză țările de încălcarea drepturilor omului. Cazul va fi audiat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului miercuri, 27 septembrie.
Este primul caz privind schimbările climatice depus la Curte și ar putea determina luarea de măsuri pentru reducerea semnificativă a emisiilor și construirea unei infrastructuri mai puțin poluante.
Un caz istoric privind schimbările climatice
Victoria lor la Strasbourg ar fi un exemplu puternic de tineri care au ales calea legală pentru a-și forța guvernele să adopte o recalibrare radicală a măsurilor privind schimbările climatice.
Hotărârile Curții sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru țările membre, iar nerespectarea lor face ca autoritățile să fie pasibile de amenzi considerabile stabilite de instanță.
Activiștii consideră din ce în ce mai mult că instanțele sunt o modalitate de a evita politica și de a trage guvernele la răspundere. Luna trecută, într-un caz intentat de tineri activiști de mediu, un judecător din statul american Montana a decis că agențiile de stat încalcă dreptul constituțional la un mediu curat și sănătos, permițând exploatarea combustibililor fosili.
De ce dau tinerii în judecată guvernele europene?
Când grupul portughez a decis, în 2017, că va intenta o acțiune în justiție, Sofia purta aparat dentar pe dinți, era mai înaltă decât fratele ei mai mic, André, și începea clasa a șaptea la școală. Aparatul dentar a dispărut de mult, iar André, care are acum 15 ani, este mai înalt decât ea cu câțiva centimetri.
Ultimii șase ani, a precizat André într-un interviu, reprezintă aproape jumătate din viața sa.
Ceea ce i-a făcut să meargă mai departe, prin grămezile de documente legale adunate de grupul non-profit care îi susține și prin închiderile din timpul pandemiei COVID-19, este ceea ce ei numesc dovezile presante din jurul lor că criza climatică se înrăutățește.
Plaja Praia do Norte din Costa da Caparica, în apropiere de locul unde locuiesc Sofia și André, la sud de capitala portugheză Lisabona, avea o lungime de aproximativ 1 kilometru când tatăl său era de vârsta lui, spune André. Acum, pe fondul eroziunii costiere, aceasta măsoară mai puțin de 300 de metri. Dovezi de acest gen l-au determinat să participe la demonstrații privind clima încă dinainte de a deveni adolescent.
Ceilalți patru membri ai grupului portughez – Catarina, Cláudia, Martim și Mariana – sunt frați și verișori care locuiesc în regiunea Leiria din centrul Portugaliei, unde incendiile de vară sunt frecvente.
Oamenii de știință spun că climatul din Sahara sare peste Marea Mediterană și ajunge în țările din sudul Europei, precum Portugalia, unde temperaturile medii cresc, iar precipitațiile sunt în scădere. Cel mai călduros an înregistrat în Portugalia a fost 1997, urmat de 2017. Cei mai secetoși patru ani înregistrați în această țară de 10,3 milioane de locuitori au avut loc toți începând cu 2003.
Este o poveste similară în întreaga Europă, iar argumentele juridice ale celor șase portughezi sunt susținute de știință. Pământul a trecut prin cea mai călduroasă vară din emisfera nordică măsurată vreodată, cu o lună august record de căldură care a încununat un sezon de temperaturi brutale și mortale, potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie.
Potrivit oamenilor de știință, lumea este departe de promisiunea de a limita încălzirea globală, prin reducerea emisiilor în conformitate cu cerințele acordului climatic de la Paris din 2015.
Conform estimărilor, temperaturile medii globale ar putea crește cu 2 până la 4 grade Celsius față de perioada preindustrială până în 2100, dacă se menține actuala traiectorie a încălzirii și planurile de reducere a emisiilor.
Cum încalcă politicile inadecvate privind schimbările climatice drepturile omului?
Printre efectele specifice enumerate de tinerii reclamanți portughezi se numără imposibilitatea de a dormi, de a se concentra, de a se juca afară sau de a face exerciții fizice în timpul valurilor de căldură. Una dintre școlile lor a fost închisă temporar atunci când aerul a devenit irespirabil din cauza fumului incendiilor de vegetație. Unii dintre copii au afecțiuni de sănătate, cum ar fi astmul, care îi face mai vulnerabili la căldură și la poluarea aerului.
Aceștia sunt asistați de Global Legal Action Network, o organizație internațională non-profit care contestă încălcările drepturilor omului. O campanie de crowdfunding a atras sprijin din întreaga lume, mesajele de susținere venind din țări atât de îndepărtate precum Japonia, India și Brazilia.
Gerry Liston, consilier juridic al GLAN, spune că cele 32 de guverne au „banalizat” cazul. „Guvernele s-au împotrivit fiecărui aspect al cazului nostru… tuturor argumentelor noastre”, spune el.
André descrie guvernele ca fiind „condescendente”.
„Ei nu consideră că clima este o prioritate”, adaugă Sofia.
Guvernul portughez, de exemplu, este de acord că starea mediului și drepturile omului sunt legate, dar insistă că „acțiunile guvernului urmăresc îndeplinirea obligațiilor sale internaționale în acest domeniu” și nu pot fi criticate.
Își respectă guvernele europene promisiunile privind schimbările climatice?
În același timp, unele guverne din Europa revin asupra angajamentelor deja asumate.
Luna trecută, Polonia a depus contestații în justiție în vederea anulării a trei dintre principalele politici ale Uniunii Europene privind schimbările climatice. Săptămâna trecută, guvernul britanic a anunțat că amână cu cinci ani o interdicție privind mașinile noi pe benzină și diesel, care trebuia să intre în vigoare în 2030.
Între timp, propunerea de buget de stat a guvernului suedez de săptămâna trecută a redus taxele pe benzină și motorină și a redus finanțarea pentru măsurile privind clima și mediul.
Pe fondul acestor evoluții, instanțele de judecată sunt văzute de activiști ca o cale de atac.
London School of Economics afirmă că, la nivel global, numărul cumulat de procese legate de schimbările climatice a crescut de peste două ori din 2015, ajungând la peste 2.000. Aproximativ un sfert au fost lansate între 2020 și 2022, precizează aceasta.
Când va ajunge instanța la un verdict?
Activiștii portughezi, care nu cer nicio compensație financiară, vor trebui probabil să mai aștepte. Verdictul în cazul lor ar putea dura până la 18 luni, deși ei consideră că decizia instanței din 2020 de a accelera procedura este un semn încurajator.
Un precedent le dă, de asemenea, curaj activiștilor. Fundația Urgenda, o organizație olandeză care promovează sustenabilitatea și inovarea, a intentat împotriva guvernului olandez primul proces din lume în care cetățenii au susținut că guvernul lor are obligația legală de a preveni schimbările climatice periculoase.
În 2019, Curtea Supremă a Olandei a dat dreptate Urgenda, stabilind că obiectivul de reducere a emisiilor stabilit de guvern era ilegal de scăzut. Aceasta a ordonat autorităților să reducă în continuare emisiile.
În consecință, guvernul a decis să închidă centralele electrice pe bază de cărbune până în 2030 și a adoptat pachete de miliarde de euro pentru a reduce consumul de energie și a dezvolta energia regenerabilă, printre alte măsuri.
Dennis van Berkel, consilierul juridic al Urgenda, a acuzat guvernele că aleg obiective privind schimbările climatice care sunt „convenabile din punct de vedere politic” în loc să asculte de oamenii de știință în domeniul climei. Judecătorii le pot obliga să justifice faptul că ceea ce fac în materie de climă este suficient, a spus el.
„În prezent, nu există o astfel de examinare la niciun nivel”, a spus el. „Acesta este un lucru incredibil de important la care pot contribui instanțele”.
SURSA: paginadesustenabilitate.ro